Europa ar putea semna un acord de dezvoltare, dar fără a spori investiţiile

Criza datoriilor se întoarce în Europa. În acest sens, evoluţiile cele mai recente nu spun nimic nou, astfel chiar dacă succesul iniţial poate fi văzut, nu am reuşit încă să depăşim criza. Depăşirea nu este o chestiune de luni, ci de ani, scrie ziarul france Le Monde citând o analiză a ministrului german pentru Afaceri Extrene, Guido Westerwelle.
Acumularea nivelurilor ridicate ale datoriilor, în plus faţă de lipsa de competitivitate a ţărilor aflate în criză, constituie cauzele reale ale crizei economice şi financiare. Continuarea sistematică şi durabilă a consolidării fiscale este o condiţie prealabilă pentru a corecta efectele crizei. Acesta este motivul pentru care noul pact bugetar nu ar trebui să fie dezvăluit.
François Hollande, noul preşedinte al Franţei, a anunţat intenţia de a renegocia pactul bugetar cu scopul de a introduce o componentă de creştere, în timp ce în Germania, opoziţia social – democrată impune condiţii în vederea adoptării pactului.
Cu toate acestea, consolidarea  bugetară este doar unul din doi piloni – politica de creştere fiind cel de-al doilea – care susţine economiile puternice. Astfel, reluarea creşterii economice este o responsabilitate care revine statelor membre. Reformele structurale trebuie să fie urmărite la nivel naţional pentru a restabili competitivitatea.
Pentru a sprijini aceste eforturi, şi pentru a completa pactul fiscal, partea germană doreşte adoptarea unui pact de creştere bazat pe mai mulţi piloni. În primul rând, este nevoie de orientarea bugetului Uniunii Europene la creşterea economică. UE nu ar trebui să cheltuie mai mult, dar trebuie să investească resursele sale mai bine.
Banii ce vor sprijini misiunile viitoare există. Într-adevăr, negocierile pentru a asigura cadrul financiar al bugetelor europene pentru anii 2014 – 2020 sunt în curs de desfăşurare. Este alocat un fond de 1.000 de miliarde de euro. Europa ar trebui să mobilizeze această sumă enormă pentru reluarea creşterii economice şi pentru inovare, ocuparea forţei de muncă şi competitivitate. În plus, alocarea de fonduri trebuie să fie mai bine gestionată şi criteriile de alocare ar trebuie să fie definite.
În al doilea rând, ministrul german al Afacerilor Externe este de părere că ar trebui să folosim fondurile europene neutilizate încă. Având fondurile structurale şi cele de coeziune cuprinse în actualul exerciţiu bugetar, rămân aproximativ 80 de miliarde de euro care nu au fost alocate pentru proiecte specifice. Alături de statele membre, Comisia Europeană trebuie să investească acum aceste resurse rapid şi eficient.
În al treilea rând, este nevoie de facilitarea accesului la capitalul de investiţii. Banca Europeană de Investiţii (BEI), este un instrument pe care ar trebui să-l folosim mai mult şi mai atent direcţionat pentru a îmbunătăţi accesul IMM-urilor la credite.
În al patrulea rând, trebuie să încurajăm proiectele de infrastructură. Lipsa de fonduri din sectorul bancar este o problemă pentru proiecte mari de infrastructură la nivel european. În ceea ce priveşte proiectele transfrontaliere de dezvoltare a infrastructurii europene, avem nevoie să mobilizăm capitalul privat şi să analizăm modalităţi inovatoare de parteneriate public-private.